primele zile au fost putin cam greu de dus. nu neaparat din cauza motivelor care m-au adus acasa mai repede, cat pentru ca lumina gri de afara era in contradictie totala cu lumina din sufletul meu.
in mod surprizator zilele petrecute pe mica plaja thailandeza m-au umplut de calm, liniste si ganduri bune.
erau insa in consonanta cu lumina calda a soarelui, cu sunetul linistit seara si agitat dimineata a oceanului, cu fosnetul palmierilor. pana si cu "cantecul" soparlelor (in primele zile am crezut ca sunt pasari) era "integrat" in tot ce mi-a readus pacea.
in bucuresti insa.. gri peste gri. greu de dus. mi-a fost teama ca nu am apucat sa sedimentez tot ce am incercat sa adun in cele cateva zile furate sortii.
ieri insa am vazut ca unul din brazii de craciun ce impanzesc curtea cafenelei a inmugurit... se apropie primavara. si asta e in consens cu renasterea mea.
si pentru ca se poarta... melodia zilei
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
amintirea unei insule rezoneaza cu nevoia mea de a cunoaste sentimentele traite de autoare. Iar melodia pe care o aud cand citesc amintirea este Coldplay - Fix you. Nice, autentic, uman. Cheers si keep on live the life !
RăspundețiȘtergere